EVENIMENTE

Jos cizma de pe Basarabia! - Protestele continuă la Bucureşti

Sursa: infoprut.ro, Autor: Iulia Modiga, Foto: Iulia Modiga.

Un nou protest a avut loc astăzi în preajma Ambasadei Federaţiei Ruse de la Bucureşti. Fundaţia ,,Ion Gavrilă Ogoranu” şi Federaţia Română a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti, cărora li s-au alăturat studenţi basarabeni şi tineri bucureşteni au organizat un protest determinat de ,,asasinarea tânărului Vadim Pisari, ucis cu focuri de armă de către un membru al armatei ruse dislocate pe teritoriul Republicii Moldova”.
Unul dintre organizatori, membru al Fundaţiei ,,Ion Gavrilă Ogoranu”, a declarat pentru Info Prut că incidentul tragic petrecut la 1 ianuarie la Vadul lui Vodă, în urmă căruia Vadim Pisari şi-a pierdut viaţa, trebuie sancţionat. ,,Am venit aici pentru că ni se pare strigător la cer faptul că în sec. 21, într-o Europă care pretinde că este civilizată, se menţin consecinţele unui pact odios: Pactul Ribbentrop-Molotov. Şi faptul că s-a întâmplat această crimă (n.r. uciderea lui Vadim Pisari), săvârşită de o armată de ocupaţie, care în mod cinic îşi numeşte militarii “pacificatori” reprezintă o consecinţă directă a acelui pact şi a ocupării în 1944 a teritoriului românesc de către trupele sovietice”, a menţionat acesta.
Amintim că un protest similar, în preajma Ambasadei Federaţiei Ruse din capitală, a avut loc luni, la iniţiativa Organizaţiei Studenţilor Basarabeni din Bucureşti.

 

Sâmbãtã, 05 noiembrie 2011, Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu a organizat la Râşnov comemorarea legionarilor asasinaţi de regimul carlist în septembrie 1939.

Parastasul a avut loc la cimitirul din Râşnov, la monumentul închinat celor căzuţi. După parastas s-a transmis mesajul D-lui Nicolae Purcărea, fost deţinut politic care a avut ocazia să-i cunoască îndeaproape pe unii dintre cei cazuţi aici. Vom reda în continuare discursul D-lui Purcărea:
S-au scurs 72 de ani de la dramaticul şi nelegiuitul moment, săvârşit de regele Carol al II-lea şi de ilustra sa amantă, Lupeasca. Au ordonat: “Să fie omorâţi! Să fie omorâţi!”
Ne-a învrednicit Dumnezeu, pe acei care mai suntem înca, să ne adunam pentru a înălţa pioase rugăciuni, de pomenire a sufletelor celor care “aşa au înţeles rostul vieţii lor”, să dea totul pentru Dumnezeu şi Patrie, căci prin ei facem legătura între Neam si Cer.
Şi ne-am mai adunat la acest mormânt pentru a reîmprospăta memoria celor rămaşi, tineretului şi în special autorităţilor administrative si politice, să asculte adevarul despre nedreptăţile, minciunile, calomniile aruncate asupra Mişcării Legionare.
Gândul nostru, al celor trecuţi prin masacrul “holocaustului comunist” se îndreaptă spre cei ce conduc azi destinele ţării, să le descoperim adevăruri – voit trecute sub tacere despre lupta Mişcării Legionare, despre jertfa miilor si miilor de legionari pentru implinirea idealurilor lor: Dumnezu si Patria.
În faţa primejdiei care ameninţă Neamul- pericolul comunist, s-a creat o mişcare care sesizând acea primejdie s-a strâns în jurul  „Icoanei” şi a omului providenţial Corneliu Zelea Codreanu care a ştiut să păstoreasca şi care a creat Mişcarea Legionară şi care a exprimat nevoile de viaţă ale poporului român.
El a captat frământările neamului, a săpat drum şi albie dând sens acestor frămantări, creând doctrina şi aşa cum spunea cineva, a înscris-o pe linia istorică a Neamului: lupta impotriva comunismului.
Drept răspuns, clasa conducatoare în frunte cu regele asasin Carol al II-lea, i-a omorât. Azi mai mult ca oricând trebuie să ne scuturăm de zgura comunistă şi să redeşteptăm energiile creatoare ale ţării.
Atunci în noaptea de 22- 23 septembrie 1939, regele asasin, străin de Neamul românesc şi iubita lui evreica Lupeasca, au ordonat, iar haita- camarila a executat 256 legionari din lagarul de la Miercurea Ciuc, Vaslui, Rm. Sarat, şi câte 3-4 din fiecare judeţ.
Din spitalul militar din Braşov au fost ridicaţi 7 legionari, duşi pe valea Turcului din Raşnov şi impuşcaţi:
Dr. Ing. Eugen Ionica
Cpt. Emil Şiancu
Av. Traian Cotiga
Ec. Grigore Pihu
Funct. Iulian Şuman
Av. Ion Herghelegiu
Av. Bordeianu Lehaci
Gunct. Ghe. Proca
Subing. Radu Papacioc – fratele par. Arsenie Papacioc
Dr. Teolog Ion Faur – fiu al Rasnovului
In amintirea altor jertfe, am adaugat placute pentru:
Prof. Ion Ionica – fratele ing. Eugen Ionica
Prof. Jan Bordeianu – de la liceul Saguna
Aviator Ghe. Ducaru
Subing. D-tru Ducaru, ambii din Rasnov

Atunci în anul 1939 pe valea Turcului, rafalele mitralierelor au secerat vieţile acelora care au indrăznit să spună adevarul, să dezvăluie primejdia care ameninţa cerul patriei noastre: primejdia comunistă, acelora care au sfredelit adânc în răcile societăţii, dezvăluindu-le năravurile şi moravurile imorale, hoţia şi corupţia şi jefuirea din avutul statului.
Auziţi oameni buni: intr-o ţara civilizata, stat de drept cu rege, cu parlament, cu legi democratice, să omori 256 de oameni fără judecată, fără osândă, pentru că voiau şi cereau guvernanţilor mai multa cinste, mai multă dreptate.
A fost omorâtă elita ţarii, o generaţie de exceptie.
Aceste lucruri trebuie ştiute, trebuie reamintite mereu tineretului de azi.
Democratia, aşa de trambiţată în lume, a fost dată cu sute de ani înapoi aşa cum spune poetul Ciurunga:
Am dat cu veacuri înapoi lumina
Amare bezne am aşternut pe gene
Şi le-am purtat în inimi rădacina
Iată ce povestea ing. Tache Funda în biserică în anul 1995, el fiind atunci martor ocular al dramatismului acelor zile:
„Atunci, în spitalul militar din Braşov, ing. Eugen Ionică era cel mai frământat, ne-a recomandat la toţi să ne rugam la Dumnezeu pentru că trăim ultimele clipe din viaţă. Dupa rugaciune n-am mai zis nimic. S-a citit apoi lista celor care urmau să fie sacrificaţi. Ing. Ionica ne spuse:
Mor împăcat.
Mă gândesc însă cu regret la marea durere a parinţilor, a soţiei şi a fetiţei.
Ne vom reîntâlni cu siguranţă în lumea cealaltă!
Apoi a păşit demn pe ultimul drum.”
Avocatul Train Cotigă spuse colonelului:
„Spune-i regelui asasin să păstreze gloanţele pentru duşmanii tării, nu pentru nimicirea tineretului român!”
„Şi toţi mergeau la moarte cu cantecul pe buze: Cu noi este Dumnezeu”.
 
Pe prof. Ionel Faur l-am cunoscut mai bine. Orfan, a fost crescut de mătuşa lui,  învăţătoarea Elefteria Stănicel, de aici din Gura Dobricii. A făcut Teologia, apoi si-a luat doctoratul în Teologie la Strasbourg, iar in 1936-1938 a fost profesor de religie la colegiul Andrei Saguna din Brasov.
Figura lui senină, cu ochii albaştri verzi, încadraţi în ramele negre ale ochelarilor- fascina, impunea respect. Prezenţa lui crea buna dispoziţie, armonie, echilibru sufletesc. Făcea parte din generaţia de aur a Râşnovului.
S-a dus. A fost împuşcat. A mai ramas doar spiritul lui şi al celorlalţi ca să vegheze lângă biserică duhul satului.
Atunci, în 1939 s-a frânt şi copilăria mea. În acel an au vazut ochii copilului disperarea, durerea; atunci am îngropat o data cu lacrimile, cu râurile de lacrimi ce se revărsau pe obrajii brăzdaţi ai mătuşii Elefteria care impietrită de durere, atât mai putea spune: „L-au omorât! L-au omorât!” şi părul şi-l smulgea din cap.

Şi plângea odată cu Radu Gyr:
Jalea maicii, neagra apa
Nu sunt ţărmuri ca s-o incapa
Şi nici zare s-o cuprindă
Câte ţări de foc colindă
Păru-l smulge în văiete
Cremene încovoaie-te
Codrule fereşte-te
Frânge-te din creştete
Maica-şi smulge păr şi straie
Brad şi paltin se despoaie
Zgâlţâie furtunile
Umple văgăunile
Fătul maicii dulce
Primavara dulce

Şi pentru care vină au fost omorâţi? O spune poetul Radu Gyr:
Nu pentru o bucata de rumenă pâine
Nici pentru pătule, nici pentru pogoane
Ci pentru văzduhul tău liber de mâine
Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane
Nu există ideal de viaţă mai mare, mai măreţ decât acesta: „Să-l iubeşti pe Dumnezeu şi să te jertfeşti pentru neamul tău”, „Avem la îndemână cea mai puternică dinamită: Este propria noastră cenuşă-  spunea capitanul”. De aceea de mii de morţi, în inchisori, Pitesti, Gherla, Aiud, în lagărele de muncă, în mine, la canal, în vârfuri de munţi, cu toţii au consfinţit spusele căpitanului, mărturisindu-i credinţa. Şi-au luat crucea si au purces pe drumul Golgotei româneşti. Căci crucea înseamnă pe verticală iubirea de Dumnezeu, iar pe orizontală dragostea şi jertfa pe altarul patriei.

Şi-aşa cum spunea poetul Virgil Mateiaş:
Noi ne-am născut sub zodia pătimirii
Ca mărul ce înfloreşte în brumar
Vroiam s-aducem cerul mai aproape
Şi pe Carpaţi să-i facem un altar
Să apărăm legile străbune, să dăm o alta faţă naţiunii, să o aşezăm pe alte temeli, precum spunea cineva: „Asa cum Arhanghelul Mihail a aşezat lumea cerească”. Şi mai vroiam să schimbăm individul în structura lui initimă, spirituală, pentru a-l face mai bun, mai întelegător, mai cinstit, de a crea armonie pe bazele de norme morale şi dragoste creştină care nu poate fi decat umană, educatoare şi constructivă şi care se adreseză tuturor indivizilor fară consideraţie de rasă, politica, pozitie socială sau profesională.
Aceasta este generatia pe care Căpitanul a vrut să o creeze şi a creat-o, este generaţia de la 1922 şi 1948 care a scris o pagină de glorie în istoria ţării opunându-se comunismului, şi care a rezitat la toate atacurile date de comunişti şi în final a ieşit triumfătoare, de azi flutură pe frontispiciul ţării.
Iar azi, cei pe care i-a învrednicit Dumnezeu să trăiască, au datoria sfântă de a mărturisi, de a dezvălui lumii adevarul, jertfele poporului român, holocaustul aplicat neamului de către comunişti. Iar daca guvernanţii de azi dupa 20 de ani de la cădera comunismului vor să muşamalizeze, să treacă sub tăcere jerfele poporului în lupta împotriva forţelor satanice comuniste, întrebarea este: De ce? Iar noi vom raspunde în locul lor: comuniştii sau urmaşii comuniştilor sau chiar a nomenclaturiştilor caută să ascundă ruşinea prin tăcere. Partidele politice de azi nu mai reprezinta naţiunea ci interesele financiare interne şi internaţionale.
Noi vom dispărea. Vor rămane aceste cruci, troiţe, gropile comune care vor mărturisi, vor vorbi în locul nostru.
În 1940 au fost reînhumaţi având fiecare o cruce la cap. Apoi a venit tăvălugul comunist. Crucile au dispărut. Doar bozia, doar buruienile au tot crescut, şi au rămas să mărturisească prezenţa lor.
În anul 1995, cu ajutorul lui Dumnezeu şi strădania ing. Jenică Purcărea s-a ridicat această sfântă cruce care să marturisească în veci jertfa lor.

Ne inchinăm şi împreună cu poetul Radu Gyr vom spune:
Morţi sfinţi în temniţi şi prigoane
Morţi sfinţi în lupte şi furtuni
Culegem din mormântul vost lumina
Şi ne spălăm obrajii din prigoane
Luăm un pumn de lut din groapa sfântă
Şi il punem pe vechi răni de închisoare
Şi rănile din noi tresar şi cântă
Se fac medalii şi zâmbeasc în soare
De aceea neamul nu va plânge
Ci se cuminecă cu voi.
 
Dumnezeu să îi odihnească în pace.

Filiala Braşov a Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu a demarat seria de conferinţe desfăşurate în licee printr-o conferinţă organizată la Colegiul Emil Racoviţă.

Conform parteneriatului în educaţie convenit cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov, a avut loc o prelegere în cadrul căreia s-a încercat sensibilizarea tinerilor din acest colegiu cu privire la creşterea sentimentului patriotic prin cunoaşterea istoriei recente.
Tema generală a fost comunismul în România axându-ne pe o particularitate a acestuia şi anume reeducarea de la Piteşti. După o scurtă introducere în contextul istoric în care s-a putut derula un asemenea experiment draconic, prezentată de Sorin Pura, a urmat proiecţia unui documentar în care supravieţuitorii experimentului descriu atrocităţile petrecute în acest penitenciar. Alexandru Costache a abordat subiectul în detaliu, aducând în discuţie câteva elemente care se cereau precizate în completarea documentarului cum ar fi: apartenenţa într-o proporţie covârşitoare a subiecţilor reeducării la Mişcarea Legionară sau implicarea directă a capilor sistemului represiv comunist în acest experiment. Sarcina de a face o punte peste generaţii i-a revenit colegului Dan Florea, acesta reuşind să aducă în actualitate frământările tineretului naţionalist din perioada interbelică, abordând teme ca globalizarea, drepturile omului sau libertatea de expresie combătând cu tărie primul concept şi scoţând în evideţă lacunele celorlalte două.
În încheiere s-a difuzat un mesaj transmis cu deosebită afecţiune şi dragoste părintească de către unul dintre puţinii supravieţuitori ai închisorilor comuniste, Nicolae Purcărea.
Scopul acestei conferinţe a fost facilitarea accesului tinerilor la o parte de istorie care, din anumite motive, rămâne încă într-un con de umbră. Conştienţi de datoria de a vorbi încercăm să retrezim în sufletele tinerilor idealurile naţionale, pentru că în măsura în care generaţia de astăzi va înţelege chemarea tinerilor de atunci, va înţelege şi misiunea lui de astăzi. Astăzi sunt elevi, mâine mulţi dintre ei vor fi studenţi , ceea ce înseamnă viitoarea elită conducătoare a neamului. Măsura măreţiei sau decăderii acestuia va sta în mâinile lor. Dar pentru a se ridica la această linie a neamului trebuie să se racordeze la cele trei coordonate trancedentale şi fundamentale: binele, adevărul şi frumosul.
Cu încredinţarea că ne va fi iertată nevrednicia de a ne asuma această misiune de a fi vocea celor ce n-au avut voce atunci, pentru că gura lor era astupată de pumnul sau talpa lui Ţurcanu, vom continua acest gen de activităţi, considerând că această generaţie neîntinată de comunismul mizantrop, va avea un cuvânt de spus în vremurile tulburi ce vor urma.

Sorin Pura

Omagierea luptătorilor anticomunisti parașutați de aviația militară americană și executați de comuniști în 1953.

Suntem onoraţi să vă invităm sâmbătă 29 oct. 2o11, ora 11,oo, la Fortul 13 Jilava (str. Sabarului 1, com. Jilava, jud. Ilfov), la ceremonia omagierii luptătorilor anticomunişti paraşutaţi de avioanele militare americane şi executaţi, alături de susţinătorii lor locali, la 31 oct. 1953.
Avînd în vedere regimul special al spaţiului unde va avea loc ceremonia, respectiv zona de protecţie a penitenciarului Jilava, este necesară anunţarea în prealabil a participării dvs. la unul din telefoanele de mai jos sau pe e-mail. Vă mulţumim pentru înţelegere.
Pentru acces în zona de protecţie a penitenciarului Jilava, informaţii cu privire la participare, transport, protocol: Alexandru Onofrei - Tel. 0731807061 // 0722749249, mail: ogoranu@gmail.com

Coriolan Baciu, preşedintele Fundaţiei Ogoranu, prezent la Bruxelles, la prezentarea Memorialului victimelor Comunismului

Articol apărut în România liberă, 19 oct. 2011, de CRISTINA DOBREANU
Expoziţia „Memoria ca formă de justiţie – Memorialul de la Sighet“, organizată de europarlamentarul Monica Macovei în parteneriat cu fundaţia Academia Civică, a fost inaugurată, marti, la Parlamentul European, în prezenţa câtorva foşti deţinuţi politici şi a urmaşilor acestora, dar şi a unei numeroase audienţe internaţionale.
Printre invitaţi s-au numărat Ana Blandiana şi Romulus Rusan, cei care au pus bazele Memorialului de la Sighet, istoricul Stephan Curtois, rectorul şcolii de vară de la Sighet, comisarul român pentru agricultură, Dacian Cioloş, şi numeroşi europarlamentari şi diplomaţi români şi străini.
Expoziţia, compusă din mai multe panouri şi două filme documentare, dar şi din prezentarea portretelor a zecilor de mii de deţinuţi şi deportaţi, este o invitaţie la cunoaşterea Memorialului de la Sighet dar şi a suferinţelor provocate de cei 45 de ani de comunism.
Monica Macovei a spus că, prin inaugurarea aceastei expoziţii, ar dori „să ne amintim de deportaţii români, de morţii români şi de lupta lor împotriva comunismului” fiindcă „nu putem avea un viitor curat, fără a ne cunoaşte trecutul”. Europarlamentarul PDL a mai precizat şi faptul că „Memorialul de la Sighet este un reprer şi singurul institut de acest fel care face cercetare în domeniul comunismului”, iar expoziţia a fost intitulată „memoria ca formă de justiţie” pentru că încearcă să fie „o formă de justiţie simbolică. Din păcate, nu am avut o justiţie reală, să-i cinstim şi să-i onorăm pe cei care s-au sacrificat în numele justiţiei”.
La rândul său, Ana Blandiana, vizibil emoţionată, şi-a amintit de începutul anilor 1990 când a prezentat Consiliului Europei ideea de înfiinţare a Memorialului de la Sighet. „Argumentul principal a fost acela că nu putem să visăm o Europă unită decât dacă ne unim nu numai politicile, ci şi obsesiile fiindcă după 45 de ani de război trăiţi diferit, obsesiile noastre erau diferite, iar cea a Europei de Est era aceea a suferinţei pe care o îndurase“, a spus Ana Blandiana.
Preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, sub patronajul căruia a fost organizată expoziţia, a spus că „cei care au dus lupta anticomunistă au făcut istorie şi memoria lor nu va fi uitată. Ei ne-au dat deminitatea înapoi”. Jerzy Buzek, fost membru al mişcării Solidaritatea din Polonia, a vrut, prin discursul său, să aducă „un omagiu oamenilor curajoşi din România care au luptat împotriva comunismului şi au adus speranţă pentru ceilalţi”.
Stephan Courtois, editorul Cărţii Negre a Comunismului şi rectorul Universităţii de Vară de la Sighet, a menţionat şi el că realizarea expoziţiei este „un eveniment istoric pentru Memorialul de la Sighet, pentru România şi pentru decomunizare” fiindcă „fără decomunizare nu este posibilă democratizarea”.
Prezent la vernisajul expoziţiei, europarlamentarul Cristian Preda a declarat pentru romanialibera.ro că “la majorat, Memorialul de la Sighet ajunge la Parlamentul European şi a fost foarte bine primit cu mesajul lui Jerzy Buzek care a comparat lupta anticomunistă din România cu activitatea lui din Solitaritatea pentru a spune că adevaraţii eliberatori ai Europei de Est sunt cei care au suferit în închisori. Această parte a trecutului care e recuperată în incinta Parlamentului European, nu trebuie asumată numai ca parte a istoriei României ci ca parte a istoriei Europei“.
De aceeaşi părere este şi cercetătoarea germană de origine română, Anneli Ute Gabanyi, care a spus, pentru romanialibera.ro, că “această expoziţie este un semnal important şi pentru România, unde a existat un strigăt de deznădejde cum că nu ar exista un memorial. Am protestat public faţă de acest fapt: există un memorial nemaipomenit, ieşit din sânul societăţii civile şi chiar dacă există într-un loc îndepărtat de Bucureşti, este un loc care e vizitat de foarte mulţi români şi străini. Ce se întâmplă aici, este o manifestare de solidaritate cu acest muzeu”.
Coriolan Baciu, de la Fundatia “Ion Gavrilă Ogoranu”, a scris un mesaj cu prilejul vernisajului potrivit căruia simte “o mare linişte sufletească de a vedea în Parlamentul European recunoscută suferinţa victimelor comunismului şi apreciat eroismul celor care au luptat pentru libertatea şi demnitatea neamului românesc”.
Înfiinţat în urmă cu 18 ani, în 1993, Memorialul de la Sighet a fost luat sub egida Consiliului Europei şi este este primul de acest tip din spaţiul ţărilor foste comuniste. În 1998, Consiliul Europei a pus Memorialul de la Sighet printre principalele locuri de păstrare a memoriei continentului, alături de Memorialul de la Auschwitz şi Memorialul Păcii din Normandia.

Partizanii anticomunişti din Munţii Făgăraşului omagiaţi prin ample manifestări la Sâmbăta de Sus

Conform unei tradiţii stabilite de însuşi Ion Gavrilă Ogoranu, şi anul acesta Mănăstirea Sâmbăta de Sus a fost gazda manifestărilor prilejuite de Zilele Rezistenţei Naţionale Anticomuniste.
În zilele de 23 şi 24 iulie, la poalele Munţilor Făgăraşului s-au adunat supravieţuitorii Rezistenţei Naţionale, cei care au îndrăznit să înfrunte ocupaţia comunistă şi care au plătit cu tinereţea lor, risipită în închisori şi lagăre, pentru credinţa lor faţă de neam şi ţară. De asemenea, anul acesta, parcă mai mulţi ca niciodată au fost tinerii, veniţi din toate colţurile ţării, pentru a omagia martirii căzuţi în Rezistenţă şi pentru a continua să promoveze idealurile pentru care ei s-au jertfit. Organizatorul acestor manifestări de înaltă ţinută a fost Fundaţia "Ion Gavrilă Ogoranu".
Sâmbătă 23 iulie 2011, pe parcursul întregii zile, Aula Academiei de la Sâmbăta de Sus a adăpostit o suită de simpozioane, proiecţii de film, lansări de carte şi expoziţii.
Ziua a fost deschisă prin cuvântarea preşedintelui Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu, dl Coriolan Baciu, care a prezentat totodată şi un scurt raport de activitate al Fundaţiei în ultimul an.
A urmat cuvântul d-lui Virgil Totoescu, fost deţinut politic şi preşedinte al Partidului "Pentru Patrie", care în acea zi a împlinit frumoasa vârstă de 90 de ani, d-sa fiind omagiat cu căldură de public prin interminabile aplauze şi lacrimi în ochii multora dintre participanţi.
A fost invitat să ia cuvântul dl Octavian Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, care şi-a manifestat satisfacţia faţă de prezenţa unui număr atât de mare de tineri la această manifestare culturală.
Secretarul Fundaţiei "Ion Gavrilă Ogoranu", dl Florin Dobrescu, a prezentat asistenţei un program al acţiunilor şi proiectelor planificate de Fundaţie pentru următorul an.

A urmat momentul lansării celei de-a doua ediţii a volumului 3 al cărţii "Brazii se frâng dar nu se îndoiesc", al marelui Ion Gavrilă Ogoranu, volum realizat în colaborare cu d-na Lucia Baki, membru în Consiliul Director al Fundaţiei şi realizatoare a actualei ediţii. De altfel, tema acestui volum, respectiv prezentarea tuturor localnicilor din Ţara Făgăraşului, implicaţi, într-un fel sau altul în Rezistenţa anticomunistă, a reprezentat tema centrală a acestei ediţii a Zilelor Rezistenţei Naţionale de la Sâmbăta de Sus, încercându-se o actualizare a implicării oamenilor din acest ţinut în activitatea cu caracter educativ-formativ a acestei organizaţii.
În cadrul acestui moment a vorbit, printre alţii, doctorul Ion Grecu din Cluj, recrutat în Mănunchiul de prieteni din cadrul Organizaţiei Frăţiile de Cruce de însuşi Ogoranu, şi care a reprezentat un sprijin permanent pentru liderul rezistenţei făgărăşene, riscîndu-şi viaţa şi poziţia socială, până la capturarea acestuia de către Securitate în 1976.
Dl Dumitru Comşa, originar din satul făgărăşean Cincu, fost deţinut politic şi actualmente preşedinte al Senatului Partidului "Pentru Patrie", a luat cuvântul evocând personalitatea lui Gavrilă Ogoranu, dar şi figurile camarazilor săi căzuţi în lupta cu Securitatea comunistă, pe care i-a cunoscut personal. De altfel, Comşa a fost cel care, împreună cu fratele său, l-a adăpostit pe partizanul Gavrilă Ogoranu, fapt pentru care întreaga familie a sa a plătit cu schingiuiri şi ani grei de închisoare politică.
Prezent în sală printr-o fericită coincidenţă, a fost invitat să ia cuvântul nonagenarul Gavril Vatamaniuc, şeful unui grup de rezistenţă armată din Munţii Bucovinei. Îmbrăcat într-un frumos costum naţional bucovinean, Dl. Vatamaniuc a electrizat sala prin discursul său energic, făcînd apel la tinerele generaţii să continue lupta vechilor partizani anticomunişti, printr-o resurecţie morală şi politică în societatea românească.

După o pauza în care participanţii au servit masa la trapeza Mănăstirii, manifestările au continuat prin proiectarea filmului "Demascarea", o frescă documentară a cumplitului experiment al reeducării prin tortură a elitei studenţeşti între 1949 şi 1953.
Proiecţia a fost urmată imediat de un moment care  impresionat întreaga asistenţă: invitarea la prezidiu a doi dintre supravieţuitorii teribilului experiment carceral, aflaţi în sală: dl Tache Rodas şi dl Constantin Iulian - actualmente preşedinte al Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti.
Domnul Tache Rodas a evocat cumplitele suferinţe pe care le-a trăit în anii de detenţie şi cum a fost maltratat, cu urmări pentru tot restul vieţii, de torţionarii din închisoarea de la Piteşti.
Domnul Constantin Iulian, care astăzi studiază, în calitate de cercetător, arhivele fostei Securităţi de la CNSAS, a dezvăluit adevărul despre autorii reali ai experimentului Piteşti.
Au fost prezentate noi apariţii editoriale: "Preambul la camera de tortură" de Nicolae Călinescu, şef al Frăţiilor de Cruce din Oltenia, el însuşi supus la torturile fizice şi psihice ale experimentului de la Piteşti, "Scrisoare către ţara mea" - versuri de Virgil Teodorescu Capriş şi "Întoarcerea partizanului" - o emoţionantă transpunere beletristică pornind de la realitatea vieţii luptătorului Ion Chiujdea.
La rugămintea organizatorilor, a luat cuvântul părintele Anatolie Curtev, preot ortodox în cadrul unei parohii din Reni, sudul Basarabiei (actualmente Ucraina), om care prin mari sacrificii şi înfruntînd numeroase privaţiuni şi greutăţi, reuşeşte să menţină flacăra credinţei şi limbii strămoşeşti în cadrul comunităţii româneşti de acolo.
Seara a fost dedicată comunicărilor legate de rezistenţa anticomunistă din Munţii Făgăraşului, moderate de d-na Lucia Baki Nicoară, realizatoare unei ample expoziţii cuprinzînd portretele majorităţii celor implicaţi în rezistenţa anticomunistă din acest ţinut, expoziţie care a putut fi privită de cei prezenţi pe tot parcursul celor două zile.
Duminică, 24 iulie 2011, imediat după terminarea slujbei din biserica Mănăstirii, o numeroasă asistenţă alcătuită atât din foşti deţinuţi politici veniţi de pe întregul cuprins al ţării, cât şi din numeroşi foşti luptători, rude şi urmaşi ai celor căzuţi în Rezistenţă, veniţi din satele Ţării Făgăraşului, au asistat la ceremonia organizată de tineretul continuator al idealurilor partizanilor făgărăşeni.

Purtînd drapele tricolore şi verzi, tinerii naţionalişti au format flancuri, acoperind simbolicul mormânt al luptătorilor cu un uriaş drapel tricolor. Pe fondul sonor al inregistrării-document a Imnului rezistenţei făgărăşene, intonat chiar de Ion Gavrilă Ogoranu, doi tineri reprezentanţi ai Fundaţiei îmbrăcaţi în costume naţionale de Viştea, Ioana Dobrescu şi Cătălin Beltechi, au asigurat protocolul depunerii de coroane. Au fost depuse coroane din partea Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu, Partidului "Pentru Patrie" - al cărui preşedinte a fost eroul anticomunist, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România şi filiala Braşov a acestei organizaţii, Primăria Drăguş, Primăria Cârţişoara, Primăria Recea, Cabinetul Deputatului de Făgăraş Ioan Gabor, senatorul de Făgăraş Marian Rasaliu etc..
Slujba religioasă de pomenire a sufletelor celor căzuţi a fost oficiată de un sobor de preoţi şi călugări de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, la care s-a adăugat preotul ortodox unit cu Roma Gheorghe Bogdan de la Sibiu, la rândul său camarad al luptătorilor şi fost deţinut politic. Sfinţia sa a şi ţinut primul discurs, subliniind că linia de jertfă şi luptă a celor morţi în încleştarea cu ocupaţia sovietică a fost cea trasată de Corneliu Zelea Codreanu, toţi fiind membri ai Frăţiilor de Cruce şi Mişcării Legionare.
A urmat cuvântul preşedintelui Fundaţiei Ogoranu, dl. Coriolan Baciu, care a elogiat oamenii Ţării Făgăraşului, cei care au asigurat suportul structurilor ce au făcut din această zonă epicentrul Rezistenţei Naţionale Anticomuniste din România. El a reamintit că din Ţara Făgăraşului erau originari Horia Sima, Nicolae Petraşcu din Sâmbăta de Sus - secretarul general al Mişcării Legionare şi întemeietorul Rezistenţei Naţionale Anticomuniste, Virgil Mateiaş, Ion Gavrilă Ogoranu, Remus Sofonea, Laurean Haşiu şi toţi cei care au înscris cu pagini de sânge acest episod unic în Istoria Europei.
Dl Octav Bjoza, preşedintele AFDPR, a ţinut să deplângă dispariţia, an de an, a tot mai mulţi din camarazii săi de luptă, cei care l-au educat şi format pe când era tânăr deţinut politic în închisorile comuniste, exprimându-şi convingerea că prin continuarea idealurilor lor se va putea realiza scoaterea României din marasmul actual.
Florin Dobrescu, secretar general al Partidului "Pentru Patrie", a subliniat că Ion Gavrilă Ogoranu, alături de comandanţii legionari Nistor Chioreanu şi Virgil Mateiaş, a înfiinţat în 1993 acest partid, pentru a constitui o formulă oficială de implicare în viaţa social-politică a ţării pentru camarazii săi şi urmaşii lor. Cu toate acestea, Florin Dobrescu a arătat că obiectivul esenţial al acestei organizaţii îl reprezintă educaţia moral-spirituală, fără de care nici o reformă politică sau economică nu va avea eficienţa necesară redresării României. De asemenea, el a subliniat că lupta partizanilor din Carpaţii româneşti a reprezentat o împlinire a testamentului lui Corneliu Codreanu din Pădurea Dobrina, în 1919.
Întreaga ceremonie, care a impresionat prin ordine şi solemnitate, s-a încheiat prin intonarea Imnului legionarilor căzuţi.
Manifestările Zilelor Rezistenţei Naţionale Anticomuniste au fost organizate şi în acest an prin munca şi eforturile financiare ale camarazilor noştri făgărăşeni Cătălin Beltechi, Lucia Baki, Ioan Bucelea şi preşedintelui Fundaţiei Ogoranu, Coriolan Baciu. Dorim să mulţumim în mod deosebit Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus pentru deosebita solicitudine şi ospitalitate cu care înţelege să adăpostească aceste manifestări dedicate perpetuării memoriei luptătorilor făgărăşeni pentru libertatea şi demnitatea poporului român. De asemenea, mulţumim tuturor membrilor, simpatizanţilor şi prietenilor noştri din întreaga ţară şi din Basarabia, care au făcut efortul de a participa la aceste acţiuni, asigurînd aparatul organizatoric şi contribuind, fiecare după puterile sale.
Imagini: Florian Cristache şi Cătălin Beltechi

Zilele Rezistenţei Naţionale. In perioada 23-24 iulie, la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov va avea loc tradiţionala comemorare a luptătorilor din Rezistenţa Naţională Anticomunistă. Programul va cuprinde următoarele evenimente:

Sâmbătă, 23 iulie:

10:00 în Aula Academiei de la Sâmbăta
- Deschiderea oficială a manifestării ,,Zilele Rezistenţei naţionale din Ţara Făgăraşului
- Cuvîntul de deschidere: preşedintele Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu, Coriolan Baciu
- Prezentarea activităţii fundaţiei, 2010-2011- preşedintele Coriolan Baciu
- Programul activităţilor propuse pentru 2011-1012: secretar Florin Dobrescu
10:30 Lansarea ediţiei a II-a a volumului III din ,,Brazii se frîng, dar nu se îndoiesc“
-Prezentarea: Lucia Baki
- Vor susţine comunicări foştii deţinuţi politic ale căror suferinţe au fost prezentate în acest volum
14:00 Proiecţia filmului documentar ,,Demascarea“
15:30 Discuţii şi comunicări despre reeducarea de la Piteşti
17:30 Dezbaterea temei ,,Eroii Rezistenţei anticomuniste din Ţara Făgăraşului“
- Comunicări ştiinţifice
- Prezentarea expoziţiei de fotografie cu această temă expusă în holul Aulei de la Academia de la Sâmbăta
18:30 Conferirea de diplome de către Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu

Duminică, 24 iulie:

09:00 Slujba religioasă de la Mănăstire
12:00 Parastasul eroilor Rezistenţei anticomuniste din Ţara Făgăraşului oficiat la Monument
14:00 Plecarea invitaţilor. Autocarul va pleca din parcarea Mănăstirii spre Gara Făgăraş. 

Pentru participanţii care vor sosi cu trenul, se asigură deplasarea din Făgăraş până la Mănăstire cu autobuz, vineri 22 iulie la ora 16:30 şi retur de la Mănăstire la gara din Făgăraş, duminică 24 iulie la ora 14:00.

Proiectul Fenomenul Piteşti prezentat la Braşov. In data de 22 iunie, ora 18:00, la Centrul Cultural Reduta din Braşov va avea loc lansarea proiectului Fenomenul Piteşti. Dintre obiectivele evenimentului, punctăm: lansarea volumului Piteşti. Cronica unei sinucideri asistate, proiecţia filmului Demascarea şi prezentarea site-ului www.fenomenulpitesti.ro. Evenimentul va fi moderat de Florin Dobrescu - Secretar General al Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu şi va fi onorat cu prezenţa de Nicolae Purcărea - fost deţinut politic, Ioan Halmaghi şi Alin Mureşan - istorici, precum şi de supravieţuitori ai închisorilor comuniste.

Restaurarea crucii legionarilor de la Moreni. In ziua de 23 iunie, o echipa de voluntari ai Fundatiei Ion Gavrila Ogoranu si Partidului "Pentru Patrie" vor participa la santierul de restaurare de la Moreni. Este vorba de o cruce de piatra, de dimensiuni mari, ridicata in 1936 de organizatia legionara din localitatea Moreni - Dambovita, in memoria eroilor din primul razboi mondial.
Dupa venirea la putere a comunistilor, crucea a fost pangarita, stergindu-i-se inscriptia care atesta anul fondarii si autorii.
Totusi, nu au daramat crucea, probabil pentru a nu starni si mai mult resentimentele populatiei locale. In mod paradoxal, crucea a fost daramata la pamant de un grup de dezaxati, tocmai in 1999, in plina democratie.
Un grup de tineri localnici care au pastrat crucea, au luat initiativa reamplasarii lor pe un fundament de beton armat. In acest sens, Fundatia Ion Gavrila Ogoranu a fost contactata pentru a contribui la aceasta actiune de restaurare. 

Orice sprijin material în vederea procurării materialelor de construcţie necesare, este bine-venit!

Rezistenţa naţională la Craiova! Ogoranu va fi prezent în inima Olteniei. Fundaţia “Ion Gavrilă Ogoranu” şi Federaţia Română a Foştilor Deţinuti Politici Luptători Anticomunişti organizează, joi 26 mai, ora 16,oo, la Craiova la Biblioteca Româno-Americană (str. Fraţii Buzeşti), proiecţia filmului "Portretul luptătorului la tinereţe" şi prezentarea cărţii “Brazii se frâng dar nu se îndoiesc”.
Participă: Constantin Iulian, George Popescu Glogoveanu şi Ilie Tudor, foşti deţinuţi politici şi Florin Dobrescu, secretar al Fundaţiei“ Ion Gavrilă Ogoranu“.
Intrarea liberă!

Marti, 10 mai, la Sala Unirii din Alba Iulia, in organizarea Muzeului Unirii, al altor institutii din Alba Iulia si a Fundatiei "Ion Gavrila Ogoranu" s-a desfasurat simpozionul "In memoriam" Ion Gavrila Ogoranu.
In fata unei audiente formata in mare parte din elevi de la Colegiul National "Horea Closca si Crisan din Alba Iulia, Liceul Militar "Mihai Viteazul", studenti si profesori de la Universitatea "1 Decembrie 1918", deosebit de sensibili la mesajul vorbitorilor, s-au prezentat ganduri si reflectii legate de viata, lupta si opera marelui erou al rezistentei anticomuniste.
Directorul Muzeului Unirii, Gabriel Rustoiu, a evocat intalnirea sa din timpul perioadei de studentie cu Ion Gavrila si impresia deosebita pe care acesta i-a facut-o. Poetul si universitarul Aurel Pantea a starnit aplauzele salii prin elogiul facut personalitatii si destinului exceptional al celui disparut. Coriolan Baciu a prezentat o biografie cu detalii personale ale sotilor Ana si Ion Gavrila, precum si o bibliografie a lucrarilor editate. Conferentiarii universitari de la Catedra de Istorie a Universitatii, Laura Stanciu si Valer Moga au rememorat cele 2 intalniri cu "Mosul" Ion Gavrila din cadrul unui modul de cercetare in anii '90, si au situat in contextul istoriei recente lupta de rezistenta anticomunista. Muzeograful Tudor Rosu a facut o recenzie a filmului "Portetul Luptatorului la Tinerete", film care a rulat pe un ecran din Sala Unirii pe toata perioada de desfasurare a lucrarilor.
Lucrarile simpozionului au fost conduse cu tact si profesionalism de catre dr. Liviu Zgarciu, muzeograf in cadrul Muzeului Unirii. La sfarsitul prezentarilor participantii au putut sa rasfoiasca volumele prezentate si sa adreseze intrebari vorbitorilor.

 

S-au împlinit de curând 5 ani de când Ion Gavrilă Ogoranu pleca dintre noi spre o alta lume, mai bună şi mai dreaptă.
In amintirea sa Fundaţia “Ion Gavrilă Ogoranu” va organiza o serie de manifestări pentru a cinsti cum se cuvine viaţa, lupta şi jertfa acestui erou al luptei naţionale de rezistenţă anticomunistă , conducător al “Grupului Carpatin Făgăraşan”din Ţara Făgăraşului.
Duminică, 8 mai 2011, la Biserica Greco-Catolică Sfântul Spirit din Alba Iulia (cartier Tolstoi), după Sfânta Liturghie se va oficia o slujbă de pomenire pentru Ana si Ion Gavrilă.
Marţi, 10 mai 2011, ora 12.00, la Sala Unirii din cadrul Muzeului Naţional al Unirii va fi organizat de către Consiliul Judeţean Alba,  Direcţia Judeţeana de Cultura Alba,  Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici, filiala Alba şi Fundaţia “Ion Gavrilă Ogoranu” un seminar dedicat omagierii luptei şi operei  memorialistice si literare a acestei mari personalităţi care a vieţuit  timp de jumătate de veac  în apropiere de Alba Iulia, la Galtiu.
Seminarul va cuprinde mărturii orale, prezentări de carte,  vizionări de film din documentarul “Memorialul Durerii” realizat de Lucia Hossu Longin şi din filmul artistic “Portretul Luptătorului la Tinereţe’, realizat de regizorul Constantin Popescu.
Sperăm ca elevii si studenţii, pe care îi invitam cu deosebire să participe la acest seminar, să poată beneficia de evocările dedicate acestui om excepţional, care a demonstrat cu insăsi existenţa sa, că demnitatea şi libertatea sunt noţiuni adevărate, care pot fi afirmate si asumate chiar în cele mai cumplite situaţii de opresiune şi în cea mai sângeroasă dictatură totalitară pe care a cunoscut-o această ţară.

Joi, 24 martie 2011, un număr impresionant de ploieşteni, în cea mai mare parte tineri, inclusiv elevi de liceu, au dat curs invitaţiei filialei locale a Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu, care a organizat o prezentare a cărţii "Brazii se frâng dar nu se îndoiesc" precum şi o vizionare a filmului "Portretul luptătorului la tinereţe".

A vorbit Florin Dobrescu, secretarul Fundaţiei, care şi-a exprimat satisfacţia pentru prezenţa ploieştenilor la această manifestare, el arătînd că, timp de două decenii, autorităţile, reprezentate de oameni formaţi la şcoala defunctului sistem comunist, au făcut tot posibilul ca adevărul despre lupta de rezistenţă naţională dusă de generaţia lui Ion Gavrilă Ogoranu, să nu ajungă la cunoştinţa românilor. - 25 martie 2011

mai multe în articolul pe aceasta temă apărut pe site-ul Partidului Pentru Patrie

Fundația Ion Gavrilă Ogoranu vă invită la un eveniment închinat celor ce au luptat în rezistența națională anticomunistă, pentru libertatea și demnitatea poporului român.

Evenimentul va avea loc joi 24 martie 2011, ora 17:00, la Muzeul de Istorie şi Arheologie din Ploieşti, str. Toma Caragiu nr. 10 (langa Tribunal).

Din program: PREZENTAREA FILMULUI "PORTRETUL LUPTĂTORULUI LA TINEREŢE" ŞI LANSAREA CĂRŢII "BRAZII SE FRÂNG DAR NU SE ÎNDOIESC" DE ION GAVRILĂ OGORANU - 21 martie 2011

Fundaţia "Ion Gavrilă Ogoranu" a organizat la Brasov un eveniment în memoria celor care au luptat pentru salvarea demnităţii naţionale: proiecţia filmului "Portretul luptătorului la tinereţe" şi lansarea cărţii "Brazii se frâng dar nu se îndoiesc" (vol. I si II) - 10 februarie 2011

Omagiu adus la închisoarea Jilava celor 13 luptători anticomunişti paraşutaţi de avioanele militare americane şi executaţi de comunişti la 31 octombrie 1953 - 11 decembrie 2010

citeşte articolul pe aceasta temă apărut pe site-ul Partidului Pentru Patrie

Premiera filmului "Portretul luptatorului la tinerete" la Casa de Cultura a municipiului Fagaras - 23 noiembrie 2010

citeşte primul articol pe aceasta temă apărut pe site-ul ziarului Monitorul de Făgăraș

citeşte al doilea articol pe aceasta temă apărut pe site-ul ziarului Monitorul de Făgăraș

Simpozionul stiintific intitulat "Rezistenta armata anticomunista din Romania - fenomen unic in Europa central-estica", lansarea noii editii a volumelor I si II ale cartii "Brazii se frang, dar nu se indoiesc", si nu in ultimul rand, festivitatea inaugurarii Fundatiei "Ion Gavrila Ogoranu" - 24-25 iulie 2010

citeşte articolul pe aceste teme apărut pe site-ul Partidului Pentru Patrie

Reeditarea volumelor I si II din ciclul Brazii se frang dar nu se indoiesc - iunie 2010

Comemorarea luptătorilor anticomunişti la Sâmbăta de Sus - 25 iulie 2009

Comemorarea luptătorilor anticomunişti la Sâmbăta de Sus - 20 iulie 2008

Lansarea romanului Iuda la Bucureşti -12 iunie 2008

Lansarea romanului Iuda la Alba Iulia - 12 mai 2008

Comemorarea a 3 ani de la stingerea eroului Ion Gavrilă Ogoranu - 05 mai 2008

"Caravana Recunoştinţei" a poposit la Obreja - 16 martie 2008

vezi imagini de la eveniment sau citeşte articolul apărut în ziarul Unirea (19.03.2008), autor Ion Hănţulescu

© 2011 FIGO